inovatia in afaceri bragadireanu

Articol apărut inițial în Cariere Online.

Scriam în articolele anterioare, aici și aici, despre faptul că inovația de afaceri integrală, autentică, nu poate fi productivă în lipsa vreuneia dintre următoarele 4 condiții:

1. Angajații să creadă că sunt creativi și să dorească să contribuie
2. folosind instrumente de gândire creativă și producând rezultate observabile
3. la împărtășirea împreună a unor experiențe și idei semnificative
4. în slujba unui scop și a unei semnificații superioare a muncii organizaționale.

După ce anterior am parcurs prima condiție (cadranul stânga-sus), astăzi voi prezenta inovația de afaceri din perspectiva a ceea ce este observabil din afara unui individ (cadranul dreapta-sus), în mediul de business.

În acest cadran, din acestă perspectivă, creativitatea este înțeleasă prin manifestările externe observabile ale unui individ și prin datele obiective, măsurabile referitoare la fenomenul creativității. Aici nu mai este vorba despre “corpul creativ” ci despre “creierul creativ”. Iar acest lucru înseamnă: comportamente creative și neurobiologia creativității (cum funcționează un creier creativ).

Comportamentele creative

Ai cunoscut oameni care produc constant idei inovatoare? Te-ai întrebat vreodată cum funcționează creierul lor?

Comportamentul unui individ creativ poate fi un indicator destul de bun al personalității sale creative. Un astfel de comportament este ușor de observat mai ales în situații critice, în situații de genul escape-room: ești închis într-o cameră și trebuie să ieși. Prin urmare, creativitatea poate fi înțeleasă drept abilitatea de a găsi soluții în situații aparent imposibile.

Exemple de comportamente creative: folosirea metaforelor, asocieri verbale neobișnuite, nerespectarea regulilor, excentricități, găsirea a cel puțin unei soluții noi la orice problemă, generarea de probleme, obiceiuri ciudate din punct vedere social. În biografiile multor oameni creativi putem găsi referințe la obiceiuri mai degrabă antagoniste. Oamenii creativi știu atât să se relaxeze dar și să lucreze continuu și constant. Au cunoștințe în multe domenii, rezolvă probleme în alte feluri decât oamenii obișnuiți. De multe ori sunt oameni considerați pasionați și obsedați de un subiect anume.

De fapt, toate aceste tipuri de comportamente reflectă un spirit care este mai degrabă jucăuș, în sensul în care copiii sunt jucăuși, un spirit care asimilează și face conexiuni surprinzătoare și care își dă voie să fie surprins constant de realitatea înconjurătoare.

Comportamentele creative sunt, bineînțeles, strâns legate de modul în care creierul funcționează. Există studii medicale numeroase asupra unor boli nervoase care scot la iveală comportamente similare la oamenii bolnavi de astfel de boli – de exemplu bipolar disorder – și la oamenii creativi. Acest lucru arată în plus că felul de funcționare al creierului oamenilor creativi este unul diferit față de oamenii normali. Comportamentele creative, au la bază, prin urmare, o funcționare diferită a creierului.

Cum obținem astfel de comportamente de la oamenii angajați într-o organizație?

Neurobiologia creativității

Din ce în ce mai mult avem dovezi științifice că felul în care funcționează creierul uman seamănă mai degrabă cu o “orchestră cuantică, care vibrează simultan în mai multe registre. Fluxurile de informații neuronale curg într-un mod fractal” (Stuart Hameroff în Huffington Post, ‘Is Your Brain Really a Computer, or Is It a Quantum Orchestra?’, Iulie, 2015).

Creierul nostru funcționează și vibrează în regimuri diferite pe parcursul unei zile. Știm deja de mai mult de 20 de ani că există unde cerebrale beta (cu frecvența între 13 Hz and 33 Hz), alpha (8-13 Hz) și așa mai departe.

Undele theta (4-8 Hz) sunt specifice unei funcționări sincronizate a celor două emisfere cerebrale; în acest regim, informația prelucrată mai degrabă analog, non-temporal, non-spațial, irațional, intuitiv și holistic de partea dreaptă a creierului se intersectează cu informația de natură diferită prelucrată de partea stângă: analitic, simbolic, abstract, liniar, logic. Un argument este acela că visele au loc atunci când, în timpul nopții, creierul funcționează în acest regim theta. Iar visele nu sunt altceva decât povești sub forma unor combinații de lucruri reale (procesate în partea stângă a creierului) și impresii senzoriale (partea dreaptă). Creierul copiilor de până la șapte ani funcționează astfel în timpul zilei în mod natural și acest lucru reprezintă un avantaj evolutiv pentru că în acest regim creierul învață cel mai rapid și mai ușor. În acest regim, creierul este curios și exploratoriu. Creierul unui om care se comportă creativ funcționează mai des astfel.

Care sunt condițiile ce ar putea fi ușor aranjate astfel încât să induci o funcționare creativă a creierului și cum poți face asta într-un mediu de business? Ceea ce se știe astăzi din știință este că, prin inputuri senzoriale complete și variate poți antrena o astfel de funcționare.

Cu alte cuvinte, atunci când supui un individ unor stimuli senzoriali (văz, auz, tactil, olfactiv, gustativ) diferiți, acest lucru antrenează o funcționare a creierului în regimul theta. Ca și cum, văzând zi după zi aceleași lucruri, auzind aceeași oameni, mergând în același loc să iei masa oferă creierului prea puține informații noi care să îi stimuleze funcționarea creativă.

Definiția inovației exterioare individuale

După cum ai văzut stimularea completă și constant înnoită a simțurilor duce la o funcționare diferită a creierului și apoi la comportamente creative observabile.

Prin urmare, cum poți oferi experiențe noi angajaților dintr-o companie pentru a obține de la ei mai multe comportamente creative?

Ce strategii poate alege leadershipul pentru a susține comportamentele creative?

1. În primul rând, să ofere un mediu de lucru care să trezească simțurile angajaților în mod constant, oferindu-le informații noi senzoriale permanent.
2. Oferindu-le instrumente de gândire creative în activitățile de zi-cu-zi, pe întregul lanț de producție – în cadrul tuturor proceselor interne (cum se țin ședințele, cum se întocmesc rapoartele, cum se produce efectiv etc.)

Câteva acțiuni de cultură organizațională ce susțin strategiile de mai sus:

1. Cumpără un aparat de bio-feedback/ neuro-feedback, instalează-l în companie și convinge angajații să-l folosească zilnic. În timp, un astfel de aparat antrenează creierul să găsească mai ușor regimurile de funcționare theta.
2. Folosește muzică ambientală binaurală special concepută pentru a induce regimuri theta. Există studiouri de înregistrări specializate în producția de astfel de muzică.
3. Pune la dispoziția angajaților o bibliotecă de cărți despre tehnici de gândire creativă și încurajează-i să le folosească în activitățile zilnice. Până astăzi, au fost inventariate aproape 200 de astfel de tehnici.
4. Aranjează formate de ședință neobișnuite: ședințe în care premisele să fie alternative sau opuse celor obișnuite: “Ce-ar fi dacă…”, “Cum altfel…?”, “De ce să nu …?”
5. Aranjează un spațiu de lucru fluid, în care să nu existe “biroul meu și biroul tău”, ci spații de lucru diverse pe care un angajat să și le poată schimba zilnic.