inovatia in afaceri cariere online bragadireanu

Articol apărut inițial în Cariere Online.

Scriam în articolul anterior despre faptul că inovația integrală, autentică, trebuie definită prin luarea în considerare a patru perspective. Prin urmare, definiția finală ar fi cumulul următoarelor condiții:

1. Angajații cred că sunt creativi și vor să contribuie
2. folosind instrumente de gândire creativă și producând rezultate observabile
3. la împărtășirea împreună a unor experiențe și idei semnificative
4. în slujba unui scop și a unei semnificații superioare a muncii organizaționale.

Articolul de astăzi se concentrează asupra primului aspect – creativitatea personală în mediul de business (cadranul stânga-sus).


Cazul Adobe “Red Kickbox”

O simplă cutie de culoare roșie marcată cu un semn de atenționare: “deschide doar în cazul în care ai o idee”. Această cutie este personajul principal al programului care în 2015 a fost desemnat drept cel mai bun din lume în materie de inovație corporativă. O expresie în sine a zicalei “gândește în afara cutiei” (think outside the box), programul este gândit pentru cât mai multe idei de la fiecare dintre angajații Adobe. A devenit, între timp, un program de dezvoltare a inovației în sine lansat în orice altă companie din lume, în exact aceeași formulă.

Cutia conține tot ceea ce ar putea avea cineva nevoie pentru lansa o idee nouă: O broșură cu instrucțiuni, un pix, câteva post-it-uri, două caiete, un baton de ciocolată, un voucher de 10 $ valabil la Starbucks și… un card bancar de debit emis de Citibank, conținând 1,000 de dolari pe care orice angajat îi poate folosi după bunul plac (fără a fi nevoie de vreo justificare în fața vreunui manager sau de vreo altă acțiune birocratică – de genul completării unui raport de cheltuieli -. Orice angajat poate cere o astfel de cutie Kickbox… și apoi încă una. Nu este un program bazat pe merit și nu există niciun termen limită pentru a produce vreun rezultat, pentru a veni măcar cu vreo idee.

Mark Randall, artizanul acestei idei, i-a întrebat pe angajații Adobe în legătură cu lucrurile care îi împiedicau să vină cu idei noi de produse. Răspunsurile lor au fost legate de “birocrație” și “logistică”. Astfel încât a știut, apoi, să vină cu acest produs care să elimine cei doi factori. În esență, Red Kickbox este un pariu: pentru a finanța un singur proiect în valoare de 1 milion de dolari, face 1.000 de pariuri a câte 1.000 de dolari: “este nevoie ca măcar una dintre aceste 1000 de idei să funcționeze astfel încât să ne acoperim costurile programului” (Mark Randal în www.fastcodesign.com/3042128/adobes-kickbox-the-kit-to-launch-your-next-…).

În câteva luni de la lansare, peste 1.000 de angajați ai Adobe au deschis o cutie Kickbox. Douăzeci și trei dintre ei și au văzut ideile ajunse la stadiul de a primi fonduri pentru testare. Și, în plus, au mai primit un premiu: o cutie albastră.

Ce scoate în evidență acest program în legătură cu inovația integrală?

– că poți avea cele mai strălucite idei dar dacă drumul pe care acestea ar trebui să-l facă până la testare și implementare este birocratic, probabil că vei renunța la a le mai susține;
– că posibilitatea și libertatea ne-îngrădită (ba chiar susținută) de a veni cu orice idei în ritmul propriu este îmbrățișată și folosită de oricine, fără vreo discriminare (educație, funcție, rol sau job-description);
– că inovația individuală poate fi doar stimulată, hrănită – nu impusă, cerută sau penalizată.


Definiția inovației interioare (Creativității personale) în mediul de business

Ceea ce merită discutat din această perspectivă (cadranul Upper-Left, Stânga-Sus) este:
– Imaginația
– Atitudinea și credințele individuale despre creativitate
– Dorința și motivația de rezolvare a unei probleme

“Imaginație”, “creativitate”, “inovație”: atunci când sunt solicitați să pună aceste trei concepte într-o ordine firească, majoritatea oamenilor ajung, finalmente la următoarea variantă:


Cu imaginația ne naștem, așa cum ne naștem și cu dorința, curiozitatea esențială (“De ce?”). Imaginația reprezintă deschiderea noastră către necunoscut. Creativitatea, în schimb, reprezintă gradul în care încercăm să găsim soluții la o problemă (o “variabilă necunoscută”) – pe care o dorim rezolvată. Inovația înseamnă aplicarea în realitate a celor mai bune dintre aceste idei.

Atitudinea și credințele individuale despre creativitate sunt cele care pot duce mai departe (sau nu) imaginația personală într-un cadru de business. Acei angajați care își pot păstra încredere în creativitatea proprie (” cred că pot găsi soluții…”) în mediul de afaceri sunt cei care vor veni primii cu idei noi. Creativitatea unui individ într-un mediu formal cum este cea de business te fi anulată din cauza unor procese birocratice sau logistice (vezi cazul Adobe), a unor colegi care nu (mai) cred că se poate rezolva ceva în mod pozitiv (angajament, motivație, cultură organizațională închisă) sau a lipsei unei probleme semnificative ce merită a fi rezolvată.

Dorința și motivația de rezolvarea unei probleme apar instantaneu atunci când această problemă are o semnificație profundă la nivel personal. Studiile arată că angajamentul și motivația în muncă sunt superioare în cadrul grupurilor, echipelor și companiilor în care scopul afacerii respective este unul ce oferă semnificații superioare.

Prin urmare, creativitatea individuală și inovația de business sunt energizate atunci când angajații cred despre ei înșiși că sunt creativi, sunt curioși, proactivi și își doresc să găsească soluții la probleme ardente pe care le consideră ale lor.


Ce strategii poate alege leadershipul pentru a susține imaginația, atitudinea creativă și motivația angajaților de a veni cu soluții?

1. În primul rând, să selecteze și să implice oameni deschiși la nou în toate procesele și activitățile pe care și-l dorește creative: oameni care spun despre ei înșiși că sunt creativi, care sunt proactivi și “ies din cutia lor” fără a li se cere în mod expres acest lucru.
2. Regulamentele interne trebuie gândite astfel încât să susțină apariția ideilor nu prezervarea ego-ului funcției sau a altor forme de exhibare a statutului: posibilitatea de a discuta liber “peste ierarhie”, de a contesta decizii eronate în scopul îmbunătățirii lor.
3. “Misiunea și viziunea” să fie lucruri cât mai palpabile, să ofere o semnificație înălțătoare a muncii. Mizele mici și viziunile reduse, netransparente, mercantile nu motivează oamenii și au darul de a produce rezultate mici, puțin sau deloc inovative.


Câteva acțiuni de cultură organizațională ce susțin strategiile de mai sus

1. Descoperă adevăratele valori ale companiei și construiește misiunea pe baza lor. Întreabă-i pe cei 85% dintre angajați care sunt dez-angajați în muncă ce ar schimba astfel încât să redevină pasionați de ceea ce fac. Și nu există inovație acolo unde marii majorități a angajaților nu le pasă de ceea ce fac zilnic.
2. Distruge factorii de stres: orele suplimentare, navetele prelungite, și termenele limită imposibile, feedbackul negativ sau lipsa de feedback. În plus (nu în schimb), , ce ai spune despre un jacuzzi, un spațiu de relaxare activă, un psihoterapeut, un maseur, o sală de fitness, ședințe derulate în parc, ore de meditație, un raft cu cărți de dezvoltare personală în locul unde toată lumea se duce să fumeze, gătitul împreună la masa de prânz? Nu te aștepta la inovație din partea unor angajați stresați.
3. Lasă-i pe angajați să angajeze noii oameni în compania ta: viitorii colegi știu cel mai bine ce fel de om vor să primească în rândul lor. Nimeni nu știe mai bine decât colegul tău cât de inovativ, creativ, motivat poți fi.
4. Fă publice toate salariile. La început va fi haos; apoi va urma perioada de negare, cea de re-negocieri (cu sine, cu valoarea proprie și versus ceilalți) și apoi totul se va normaliza la nivelul transparenței meritelor. Lipsa informațiilor certe privitoare la chestiunile esențiale ale vieții lasă loc presupunerilor care nu mai lasă loc și inovației.